După negocieri care au durat 12 ore, sâmbătă, Serbia şi Kosovo au reuşit să ajungă la o concluzie clară în vederea evitării tensiunilor viitoare. Josep Borrell, înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, a explicat care au fost problemele de care s-au lovit cele două părţi.
Negocieri maraton între Serbia şi Kosovo, care nu s-a soldat însă, din păcate, cu niciun acord.
Negocieri sub egida UE. Sâmbătă, 19 martie, Aleksandar Vucic, preşedintele Serbiei, şi Albin Kurti, premierul din Kosovo, s-au întâlnit pentru 12 ore de negocieri pe malul lacului Ohrid, în Macedonia de Nord.
Întâlnirea a avut loc sub egida UE, fiind prezidată de către Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene. Cele două părţi nu au reuşit să semneze un acord privind normalizarea relaţiilor lor complicate, transmite AFP.
Puterile occidentale au crescut presiunea asupra Serbiei şi Kosovo în ultima perioadă, pentru a preveni o posibilă izbucnire a tensiunilor în fragila regiune balcanică, în special în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina.
Discuţiile ce au avut loc sâmbătă în Macedonia de Nord vin după ce, în luna februarie, negocierile ce au avut loc la Bruxelles au fost întrerupte. Atunci, un plan european de pace din 11 articole a fost dezvăluit la mai bine de două decenii după războiul între rebelii pentru independenţă kosovari şi forţele sârbe.
Europa îşi dorea ca liderii de la Belgrad şi Priştina să se înţeleagă asupra unei anexe pentru aplicarea acestei propuneri europene care vizează normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie.
Josep Borrell: Părțile nu au putut ajunge la un acord reciproc acceptabil la soluția pe care am propus-o
Sâmbătă, Josep Borrell a felicitat cele două tabere pentru că au acceptat anexa în cauză, dar a recunoscut că Serbia şi Kosovo au avansat mai puţin decât se spera.
„Trebuie să recunosc că noi (UE) am propus un curs de acțiune mai ambițios și mai detaliat; din păcate, părțile nu au putut ajunge la un acord asupra acestei propuneri detaliate.
Acest lucru s-a întâmplat, în special, datorită faptului că Kosovo a fost nu este gata să dea dovadă de flexibilitate, iar Serbia a refuzat anterior să semneze acordul, deși și-a exprimat disponibilitatea de a începe implementarea acestuia.
Pentru a ocoli această problemă, a trebuit să facem o serie de acorduri creative, dar părțile nu au putut ajunge la un acord reciproc acceptabil la soluția pe care am propus-o.
Prin urmare, acordul va fi considerat aprobat prin declarația mea (și nu o declarație comună semnată de toate părțile, așa cum se presupunea inițial), care va fi publicată”, a declarat şeful diplomaţiei europene, care nu a dorit însă să răspundă la întrebările jurnaliştilor.