luni, aprilie 22, 2024

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 2,5% pentru România, în acest an, şi de 3% în 2024

EconomieComisia Europeană estimează o creştere economică de 2,5% pentru România, în acest an, şi de 3% în 2024

”Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene pentru România: 2,5% creştere economică în 2023 şi 3% în 2024”, arată CE.

În primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3%, datorită consistenţei formării brute de capital fix şi sporirii semnificative a consumului privat, susţinute de o creştere puternică a pieţei forţei de muncă şi a salariilor, în combinaţie cu măsuri de sprijin guvernamental pentru atenuarea impactului preţurilor ridicate la energie.

Se estimează că indicatorii pe termen scurt vor arăta că economia României a fost rezilientă în al patrulea trimestru, pe fondul evoluţiilor favorabile din sectorul serviciilor şi al percepţiei economice pozitive şi în pofida scăderii în continuare a producţiei în industria prelucrătoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al condiţiilor stricte de finanţare şi al încetinirii ritmului de creştere a celorlalte economii din UE vor reduce creşterea PIB-ului real al României la 2,5%.

Punerea în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă ar trebui să contribuie la investiţii puternice, care se preconizează că vor fi principalul motor al creşterii. Alte fonduri ale UE vor sprijini, de asemenea, investiţiile. Consumul privat, deşi afectat negativ de inflaţia ridicată, va creşte probabil, ca urmare a creşterii salariului minim, a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, precum şi a extinderii plafonării preţului la energie până în 2025. Se estimează că exporturile nete vor rămâne negative pe fondul unei monede puternice şi al unei cereri scăzute pe pieţele de export.

Pentru anul 2024, se preconizează o sporire cu 3% a ritmului creşterii economice, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste, al scăderii ratelor dobânzilor şi al îmbunătăţirii perspectivelor externe.

Inflaţia anuală IAPC a încetinit în luna decembrie datorită scăderii preţurilor produselor energetice şi alimentare, aducând media pe 12 luni la 12% în 2022. Se estimează că inflaţia IAPC se va reduce şi mai mult în perioada analizată în previziuni, dar numai într-o măsură modestă, deoarece presiunile inflaţioniste se menţin la un nivel foarte ridicat în ceea ce priveşte componentele de bază precum serviciile, bunurile industriale neenergetice şi alimentele prelucrate. Rata medie anuală a inflaţiei IAPC este estimată la 9,7 % în 2023, înainte de a încetini la 5,5 % în 2024, ca urmare a extinderii plafonării preţurilor la energie, a scăderii preţurilor materiilor prime şi a producerii unor efecte de bază. 

La aproape un an de la iniţierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă. Previziunile intermediare din iarnă îmbunătăţesc perspectivele de creştere pentru acest an la 0,8 % pentru UE şi la 0,9 % pentru zona euro. În prezent se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează uşor rata preconizată a inflaţiei, atât pentru 2023, cât şi pentru 2024.

Perspectivele se îmbunătăţesc datorită rezilienţei sporite

După expansiunea robustă din prima jumătate a anului 2022, ritmul de creştere a scăzut în al treilea trimestru, însă uşor sub aşteptări. În al patrulea trimestru, în pofida şocurilor negative excepţionale, economia UE a evitat scăderea preconizată în previziunile din toamnă. Rata anuală de creştere pentru 2022 este estimată în prezent la 3,5% atât pentru UE, cât şi pentru zona euro.

Evoluţiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătăţit perspectivele de creştere pentru acest an. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare şi o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezonieră din ultimii ani, iar preţurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piaţa forţei de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata şomajului rămânând la cel mai scăzut nivel istoric (6,1%) până la sfârşitul anului 2022. Încrederea se îmbunătăţeşte, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracţie în primul trimestru al anului 2023.

Cu toate acestea, există în continuare cu dificultăţi majore. Consumatorii şi întreprinderile continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflaţia de bază (inflaţia totală, excluzând energia şi alimentele neprelucrate) a continuat să crească în luna ianuarie, erodând şi mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe măsură ce presiunile inflaţioniste persistă, se preconizează că înăsprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor şi investiţiile.

Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creşterea preconizată pentru 2023 este de 0,8% în UE şi de 0,9 % în zona euro, cu 0,5 şi, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creştere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6% pentru UE şi la 1,5% pentru zona euro. Până la sfârşitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producţiei va fi cu aproape 1% mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.

Inflaţia va scădea în perioada analizată în previziuni

Trei luni consecutive de moderare a inflaţiei totale sugerează că s-a trecut de perioada în care s-a înregistrat nivelul maxim, astfel cum s-a anticipat în previziunile din toamnă. După ce a atins un maxim istoric de 10,6% în luna octombrie, inflaţia a scăzut, estimarea-semnal din ianuarie scăzând la 8,5% pentru zona euro. Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea inflaţiei preţurilor la energie, în timp ce inflaţia de bază nu a atins încă nivelul maxim.

Previziunile privind inflaţia au fost revizuite uşor în sens descrescător faţă de toamnă, reflectând în principal evoluţiile de pe piaţa energiei. Se preconizează că în UE inflaţia totală va scădea de la 9,2% în 2022 la 6,4% în 2023 şi la 2,8% în 2024. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 şi la 2,5% în 2024.

Deşi incertitudinea cu privire la previziuni rămâne ridicată, riscurile la adresa creşterii sunt, în linii mari, echilibrate. Cererea internă s-ar putea dovedi mai mare decât se preconizase dacă recentele scăderi ale preţurilor angro ale gazelor se vor repercuta mai puternic asupra preţurilor de consum şi dacă consumul se va dovedi mai rezilient. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o posibilă inversare a scăderilor preţurilor respective, în contextul unor tensiuni geopolitice continue. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă în urma redeschiderii Chinei, ceea ce ar putea totuşi alimenta inflaţia la nivel mondial.

Riscurile de inflaţie rămân legate în mare măsură de evoluţiile de pe pieţele energiei, reflectând unele dintre riscurile identificate la adresa creşterii economice. În special în 2024 predomină riscurile de creştere a inflaţiei, deoarece presiunile asupra preţurilor s-ar putea dovedi mai ample şi mai puternice decât se preconizase, în cazul în care creşterea salariilor ar urma să se stabilizeze la rate peste medie în decursul unei perioade îndelungate.

Previziunile economice din iarna anului 2023 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2022, care au fost prezentate la 11 noiembrie 2022, concentrându-se pe evoluţia PIB-ului şi a inflaţiei în toate statele membre ale UE.

Aceste previziuni depind în mod esenţial de ipoteza pur tehnică potrivit căreia agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu va escalada, ci va continua pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Prezentele previziuni se bazează şi pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor şi la preţurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 27 ianuarie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 1 februarie, inclusiv.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2023, programate a fi publicate în mai 2023.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Timisoara

Cieste si...

Cele mai populare articole